Biserica fostei M\u0103n\u0103stiri Chiajna, cunoscut\u0103 ast\u0103zi sub denumirea \u201eM\u0103n\u0103stirea Chiajna-Giule\u015fti\u201d, se g\u0103se\u015fte la marginea de vest a Municipiului Bucure\u015fti, \u00een continuarea cartierului bucure\u015ftean Giule\u015fti (S\u00e2rbi), la limita administrativ\u0103 dintre sectorul 1, sectorul 6 \u015fi Comuna Chiajna.<\/p>\n\n\n\n
M\u0103n\u0103stirea Chiajna – Giule\u0219ti dateaz\u0103 din timpul\u00a0r\u0103zboiului ruso-turc<\/em>\u00a0desf\u0103\u015furat \u00een perioada 1768-1774 (\u00een luna octombrie 1768, Imperiul Otoman a declarat Rusiei r\u0103zboi). \u00cen acest sens cel mai vechi document istoric descoperit care atest\u0103 existen\u0163a M\u0103n\u0103stirii Giule\u015fti \u00een acea perioad\u0103 este o Harta austriac\u0103 a Bucure\u015ftilor de la 1770. <\/p>\n\n\n\n \u00cenceput\u0103 de c\u0103tre Alexandru Ipsilanti, construc\u0163ia ecleziastic\u0103 \u015fi cultural-arhitectonic\u0103 de Ev Mediu t\u00e2rziu impresioneaz\u0103 prin m\u0103re\u0163ia sa, av\u00e2nd 43 m lungime, 17 m l\u0103\u0163ime, ziduri groase de 1-2 metri \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea la corni\u015f\u0103 de 12 m, fiind cea mai mare Biseric\u0103 din vremea sa. Este unic\u0103 din punct de vedere arhitectural, deoarece este singura biseric\u0103 ce sintetizeaz\u0103 \u00een chip armonios arhitectura rom\u00e2neasc\u0103 autohton\u0103 \u015fi post-br\u00e2ncoveneasc\u0103 cu arhitectura neoclasic\u0103. A fost descoperit \u00een Arhiva Na\u0163ional\u0103 de la Sibiu un document extrem de important, care aduce informa\u0163ia potrivit c\u0103reia, realizarea bisericii M\u0103n\u0103stirii Chiajna-Giule\u015fti de c\u0103tre echipa de lucr\u0103tori condus\u0103 de un me\u015fter german Johann Rathner ar fi \u00eenceput \u00een anul 1780 \u015fi a fost \u00eentrerupt\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primei domnii a lui Alexandru Ipsilanti (ianuarie 1782).<\/p>\n\n\n\n Cel care va termina ctitorirea acestei m\u0103n\u0103stiri a fost domnitorul fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790), dup\u0103 m\u0103rturia lui Ilie Corfus care men\u0163iona: „Au ispr\u0103vit \u015fi m\u0103n\u0103stirea Giule\u015fti”, dup\u0103 cum adeveresc \u015fi funda\u0163iile de chilii descoperite \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor arheologice din anii 1970. La data de 19 august 1792, M\u0103n\u0103stirea Chiajna-Giule\u015fti se afla \u00een func\u0163iune, din moment ce fostul egumen al M\u0103n\u0103stirii S\u0103rindar, devenit Arhiereu \u201es-au dus la Giule\u015fti unde se afla Mitropolitul Cosma Popescu, retras aici din cauza ciumii<\/em>\u201d. <\/em>Dup\u0103 ce au m\u00e2ncat seara \u00eempreun\u0103, c\u00e2nd a vrut \u201es\u0103 se \u00eenchine de culcare<\/em>\u201d, Arhiereul M\u0103n\u0103stirii S\u0103rindar a fost \u201ecuprins de un le\u015fin<\/em>\u201d. A plecat gr\u0103bit spre Bucure\u015fti cu inten\u0163ia de a se prezenta unui doctor, dar a murit \u00een acea noapte la m\u0103n\u0103stire. A doua zi acesta a fost \u00eengropat \u201ecu alai cam pu\u0163in, pentru c\u0103 se temeau oamenii de boala ciumii<\/em>\u201d. Foarte cur\u00e2nd, la data de 3 septembrie 1792, a decedat la re\u015fedin\u0163a sa din \u201emetohul mitropoliei<\/em>\u201d \u015fi Prea-Sfin\u0163itul Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Cosma Popescu \u015fi \u201el-au \u00eengropat \u00een Mitropolie<\/em>\u201d. Nu s-a dus nimeni s\u0103-i s\u0103rute m\u00e2na, pentru c\u0103 se temeau de cium\u0103 (Corfus, 1947, pag.37).<\/p>\n\n\n\n Arhitectul care a proiectat biserica este me\u015fterul sas Johannes Rathner, a\u015fa cum adevere\u015fte zapisul semnat de acesta cu Banul Pan\u0103 Filipescu: „Ap\u0103 s\u0103 avem a da zidului, a\u015fa cum am avut la M\u0103n\u0103stirea d\u0103 la Giule\u015fti” (Nicolae Iorga, „Scrisori \u015fi zapise de me\u015fteri rom\u00e2ni”, 1926, pp. 42-45). <\/p>\n\n\n\n Date referitoare la construirea propriu-zis\u0103 a bisericii pot fi citite \u00eentr-un studiu elaborat de istoricul Nicolae Iorga, \u00een anul 1900 (Iorga, 1899-1900), \u00een care acesta a prezentat unele documente de sf\u00e2r\u015fit de secol XVIII referitoare la arhitectul sas Johan Rathner, \u015feful unei echipe de zidari, implicat \u00een realizarea l\u0103ca\u015fului de cult de la Giule\u015fti. Astfel, dou\u0103 rapoarte ale membrilor Agen\u0163iei Imperiale din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, datate 23 septembrie \u015fi 4 octombrie 1782, relatau o \u201edeliberare<\/em>\u201d \u00eentre \u201eAgen\u0163ie<\/em>\u201d \u015fi \u201eDomn<\/em>\u201d, referitoare la afacerea arhitectului Rathner cu Episcopul de Buz\u0103u Cosma Popescu (\u00een perioada 1763-1787), care ulterior a ajuns Mitropolit al Ungro-Vlahiei (\u00een perioada 9 octombrie 1787- 3 septembrie 1792).<\/p>\n\n\n\n La data de 26 octombrie 1802, \u00een zona Vrancea s-a produs un cutremur puternic de p\u0103m\u00e2nt, denumit ulterior \u201ecutremurul cel mare<\/em>\u201d, a c\u0103rui magnitudine seismic\u0103 a fost 7,5 grade Richter. Aceast\u0103 mi\u015fcare seismic\u0103 a avariat grav aproape toate bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi nu numai. Se presupune c\u0103 \u015fi biserica \u015fi incinta M\u0103n\u0103stirii Giule\u015fti ar fi fost avariate, dar nu exist\u0103 niciun document care s\u0103 ateste clar acest fapt, cu excep\u0163ia unei \u00eensemn\u0103ri din timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne de la 1821, potrivit c\u0103reia \u201eturla bisericii s-ar fi ruinat pe timpul c\u00e2t a fost cutremur, afl\u00e2ndu-se numai pe jum\u0103tate ast\u0103zi \u00een fiin\u0163\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n R\u0103zboiul ruso-turc din perioada 1806-1812 a fost un conflict armat, din lunga serie de r\u0103zboaie dintre Imperiul Rus \u015fi Imperiul Otoman. La sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade trebuie plasat incidentul, re\u0163inut de tradi\u0163ia oral\u0103, potrivit c\u0103ruia un deta\u015fament de osta\u015fi turci ar fi bombardat, devastat \u015fi incendiat M\u0103n\u0103stirea Giule\u015fti (din studierea unor documente, atacul s-ar fi produs \u00een timpul confrunt\u0103rii armate care a avut loc la data de 2 octombrie 1811). Ace\u015ftia crezuser\u0103 c\u0103 acolo ar fi fost mai degrab\u0103 o cetate fortificat\u0103 \u015fi, din acest motiv, au \u00eencercat s\u0103 o distrug\u0103. Se presupune c\u0103 \u00een timpul acestui atac toate documentele legate de construc\u0163ia acestei m\u0103n\u0103stiri au ars \u00een \u00eentregime.<\/p>\n\n\n\n Singura surs\u0103 bibliografic\u0103 care se refer\u0103 \u00een mod clar la distrugerea de c\u0103tre turci a bisericii M\u0103n\u0103stirii Giule\u015fti este \u201eDic\u0163ionarul Geografic al jude\u0163ului Ilfov<\/em>\u201d, tip\u0103rit \u00een anul 1892 (pag.119): \u201eChitila sat (Zalhanaua-lui-Papazolu), plasa Snagov, face parte din C.R. Bucoveni (v.a.n.). Este a\u015fezat la S. de Buciumeni, la egal\u0103 distan\u0163\u0103 \u00eentre P\u0103durea R\u00eeioasa \u015fi r\u00e2ul Colentina. \u00centre Chitila \u015fi Colentina este o mare p\u0103dure de lemn de tuf\u0103. La V. se v\u0103d ruine dintr-o veche biseric\u0103, numit\u0103 a Giulescilor, a c\u0103rei construc\u0163ie a \u00eenceput cam pela a. 1795 \u015fi la a. 1812, \u00eenainte d\u2019a fi terminat\u0103, a fost \u00een parte d\u0103r\u00e2mat\u0103 de c\u0103tre turci. Construc\u0163ia e de toat\u0103 soliditatea<\/em>\u201d (Alexandrescu, 1892). Ca rezultat al \u201emasivit\u0103\u0163ii zidurilor<\/em>\u201d acesteia este posibil ca locuitorii satelor din vecin\u0103tate s\u0103 se fi ad\u0103postit \u00een interiorul ei de frica n\u0103v\u0103litorilor turci.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 pacea de la Bucure\u015fti din anul 1812 \u2013 catastrofal\u0103 pentru Principatele Rom\u00e2ne \u2013 a \u00eenceput agita\u0163ia \u00eempotriva domina\u0163iei turce\u015fti. Este posibil ca M\u0103n\u0103stirea Giule\u015fti s\u0103 fi fost definitiv devastat\u0103 de trupele turce\u015fti, \u00een a doua jum\u0103tate a anului 1821, \u00een timpul Eteriei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen perioada 1990-2014 au fost reluate eforturile pentru re\u00eenfiin\u0163area M\u0103n\u0103stirii Chiajna-Giule\u015fti. Astfel, la data de 19 iunie 2008, sub pre\u015fedin\u0163ia Preafericitului P\u0103rinte Daniel, Arhiepiscop al Bucure\u015ftilor, Mitropolit al Munteniei \u015fi Dobrogei \u015fi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, s-a \u00eentrunit Sf\u00e2ntul Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei \u015fi Dobrogei. Cu aceast\u0103 ocazie s-a hot\u0103r\u00e2t re\u00eenfiin\u0163area \u201eM\u0103n\u0103stirii Doamna Chiajna<\/em>\u201d, \u00eencep\u00e2nd cu data de 1 iulie 2008. Aceast\u0103 decizie apare \u00een documentul intitulat \u201eBilan\u0163 al Sectorului Exarhat Administrativ al Arhiepiscopiei Bucure\u015ftilor<\/em>\u201d, \u00een care se poate g\u0103si informa\u0163ia: \u201eAu fost re\u00eenfiin\u0163ate, de asemenea, dou\u0103 m\u0103n\u0103stiri Chiajna \u015fi Stavropoleos, fiind intensificate toate activit\u0103\u0163ile socio-pastorale<\/em>\u201d (19 februarie 2009).<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Biserica fostei M\u0103n\u0103stiri Chiajna, cunoscut\u0103 ast\u0103zi sub denumirea \u201eM\u0103n\u0103stirea Chiajna-Giule\u015fti\u201d, se g\u0103se\u015fte la marginea de vest a Municipiului Bucure\u015fti, \u00een continuarea cartierului bucure\u015ftean Giule\u015fti (S\u00e2rbi), …<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":118,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-46","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"yoast_head":"\n